Al Donici - Fabule
Copyright 2000-2012 by aboutromania.com  All rights reserved.
1806-1865
           Parnas
Casa Memoriala Al Donici, Moldova
Al Donici (1806-1865) - Fabule
Casa Memoriala Al Donici - Moldova
Al Donici - Fabule
Pe cand la greci au parasit
     Cioplitii dumnezei;
Iar locurile lor, pe drept le-au impartit
     Norodul intre ei:
     Atunci si muntele Parnas
La unul muritor mosie a ramas.
Stapanul nou pe el indat-a asazat
    Cativa magari la pasunat.
     Magarii au aflat,
     De unde, pana unde!
     Ca muzele odat'
     Au locuit pe munte
     Si zic: - "Se vede, dar,
Ca noi aici suntem manati nu in zadar.
Pesemne muzele de oameni s-au urat
     Si ei au hotarat:
Ca noi in locu lor cantari sa iscodim.
Aideti! voinicilor! cu totii sa racnim.
Nu pierdeti cumpatu, strigati cu indrazneala;
     Iar cine n-are glas
Cum trebuie la magari, afar' de pe Parnas!
Si credeti ca, pazind aceasta randuiala,
Noi slava vom lua, mai mult rasunatoare,
Decat acele noua vestite sorioare."
     Acest sfat magaresc,
Magarii cu un glas il imbunatatesc,
     Si-o data toti pornesc
     Asa strigare mare,
Incat stapanu lor, pierzand toata rabdare,
     A poruncit cu ura
Sa-inchida pe magari, de pe Parnas, in sura.

Eu vreau s-aduc aminte:
Ca locu nu da minte.
Next
Previous