Al Donici - Fabule
Copyright 2000-2012 by aboutromania.com  All rights reserved.
1806-1865
        Nada si Chiticul
Casa Memoriala Al Donici, Moldova
Al Donici (1806-1865) - Fabule
Casa Memoriala Al Donici - Moldova
Al Donici - Fabule
Desi n-am darul de ghicit,
Vazand insa pe flutur pe langa lumanare,
Prezicerea-mi indata isi are-a ei urmare:
     Ca el nu scapa neparlit!
Din care cetitorii pe sama-si vor opri,
Cat bunele lor simturi in parte vor dori.
Iar eu aud adese iertand intai gresala
Sub nume de o gluma, de cuget trecator;
O! toate trec pe lume, dar fapta rea-i fatala,
De-a ei ademenire nu poti scapa usor.
     Giudecatorul care
     La-ntaia lunecare
Vrea cugetul s-adoarma cu pilda unor alti ...
Sa stiti ca-n marsavie va-ntrece pe ceilalti.
Un camatar ce-odata lua pe an dobanda
Cat capete e-n stare pe tatal sau sa vanda.
Un advocat ce crede sa faca negrul alb
Dupa a mea parere are moral cam slab.
     Un june crescut bine,
     Dar prea-ncalcit de sine,
In oarba-i ingamfare pe loc e cap stricat.
O juna frumusica ce curte nu primeste,
Mai mult insa cu unul prin unghiuri sopoteste,
Si e nepasatoare catre al sau barbat ...
Se afla pe un luciu oricand de-alunecat.
Acela care-i place tot intrigi sa adune,
Umbland din casa-n casa, le-nvata de minune,
Dar mai tarziu ... Vad insa ca sporul de vorbit
M-ar da de gol la lume ca am imbatranit,
Caci vremea catre toamna se face mai ploioasa,
Iar varsta naintata de vorba bucuroasa.
Sa las dar alte pilde si fabula sa-mi spun,
Asa precum mi-a spus-o si mie un om bun.

La helesteu, nu mare, in unda-i acea lina,
     De caracuda plina,
Cu undite baietii si lenesii din sat
Chitaci de toata mana undea neincetat.
Unditul, ca si pilda, vrea mai ales rabdare ...
De multe ori pescarul in lunga asteptate
La legananda pluta se uita neclintit:
     Ea piere; el smanceste
     Si-n loc sa traga peste,
Se-ncredinteaza numai ca nada i-a lipsit:
Chiticul de sub mana ii facu rapire.
Astfel un chitic sprinten, sumet din a lui fire,
Cam iseala adese si pe pescarii mei.
Dar nu-i trecu prea multe; caci intr-o zi cand ei
Undeau intru rabdare, chiticul se-ncantase
     Si caracude mii
     In preajma-i adunase:
- "Uitati-va  - le zice - cum stau de laolalta
O nada ... daua ... trei ..."
L-al patrulea ... adio prea feritita balta
     Si toti chiticii vii!

Asa, el adevarul tarziu l-a priceput:
Ca de ademenire sa fugi la inceput.
Next
Previous