| George Cosbuc 1866 - 1918 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Balada - 1896 Fire de tort |
| George Cosbuc - 1896 Fire de tort |
| - |
| Sunt eu de vina, mama, Sunt eu de vin-acum? El m-a-ntalnit odata In zori de zi pe drum; Glumind m-a strins de mana, Si ce-i daca m-a strans? Sunt eu copila mica Sa-mi fac din gluma plans? Era sa-l las, maicuta, Cu gluma si sa tac, Era sa tip obraznic, Ori ce era sa fac? |
| Si tot pe mine, biata, Si vina, si ponos! Eram chemati la nunta Si n-aveam brau frumos, Ca n-ai voit sa-mi cumperi, Dar el mi-a cumparat, Si ce-i un brau? Si-n urma, Eu nici nu l-am rugat, Era sa merg la nunta Ca cei din neam sarac, Sa fiu de ras in lume? Ori ce era sa fac? |
| De ce-mi arunci tu vina, Tot vina cu pacat? El m-a oprit in cale Pe lunci si m-a-ntrebat Pe unde-i bietul tata, Si-i vesel, sanatos? Si m-a-ntrebat de tine, Asa de prietenos, De bine cand ma-ntreaba, Eu cum era sa tac? Sa-l las in drum cu vorba, Ori ce era sa fac? |
| Si-acum intreaga vina Pe mine tu o pui! El m-a-ntilnit pe punte Si stii tu felul lui; M-a strans de peste brate Sa nu le pot misca, Si nu-mi lasa rasuflet, Asa ma saruta. Te zbati, dar tu esti slaba, Si puntea toata sloi; Cadeam, fereste doamne, Sub ghiata amandoi! |
| Si-acum, tot eu, sarmana, Cu vina m-am ales! Ca nu-ti venise vaca Si-n cale-i m-ai trimes, El, iata-mi-l ca vine Sa-mi fie sot in crang; Era-ntuneric bezna, Si nu vedea ca plang. Si-apoi... sa-mi spui pe suflet: Era sa las pe plac La lupi in codri vaca, Ori ce era sa fac? |
 |
 |