| George Cosbuc 1866 - 1918 |
| Poetul - 1911 Flacara |
| George Cosbuc - 1911 Flacara |
| Sant suflet in sufletul neamului meu Si-i cant bucuria si-amarul In ranele tale durutul sant eu, Si-otrava deodata cu tine o beu Cand soarta-ti intinde paharul. Si-oricare-ar fi drumul pe care-o apuci; Rabda-vom pironul aceleiasi cruci Unindu-ne steagul si Iarul, Si-altarul sperantei oriunde-o sa-l duci, Acolo-mi voi duce altarul. |
| Sant inima-n inima neamului meu Si-i cant si iubirea, si ura Tu focul, dar vantul ce-aprinde sant eu; Vointa ni-e una, ca-i una mereu In toate-ale noastre masura. Izvor esti si tinta a totul ce cant Iar daca vreodat-as grai vreu cuvant Cum nu-ti glasuieste scriptura, Ai fulgere-n cer, tu, cel mare si sfant, Si-nchide-mi cu fulgerul gura! |
| Ca-s unora lucruri a toate mai sus Par altora lucruri desarte, Dar stie acel ce compasul si-a pus, Pe marginea lumii-ntre viata si-apus De-i alb ori e negru ce-mparte! Iar tu mi-esti in suflet, si-n suflet ti-s eu, Si secolii-nchid-ori deschida cum vreu Eterna ursitelor carte, Din suflet eu fi-ti-voi, tu, neamului meu, De-a pururi nerupta sa parte! |