| George Cosbuc 1866 - 1918 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Cantecul redutei - 1898 Cantece de vitejie |
| George Cosbuc - 1898 Cantece de vitejie |
 |
| In reduta numai lei; Uite-i, ma, basibuzucii, Eu de-aici le-aud papucii! Dar mai mare peste ei Cine mi-e? Vrun Stramba-Lemne? Cica si mai si, pesemne, Unul, Ciaca-Paca-bei. |
| Cate cinci pe-un ban sa-i vinzi, Ca sunt tot osteni pe-alesul, De viteji le salta fesul, Pitulati pe dupa grinzi. Se-ntind, nene, de caldura De le-ajung genunchii-n gura Masala, cu ei te prinzi? |
| Ce te uiti tu, ca sunt goi? Asa-i turcu-n vitejie, Zvarle haina ca sa fie Sprinten-foc, cand e-n razboi. Dardaiesc din dinti, ma vere, Lasa-i, ma, ca-si fac putere Dintilor, sa muste-n noi. |
| Si-ntr-o zi - sa vezi acu - Dete-Osman porunci sa-i puie Talpilor la cizme cuie, Si-apoi, ce-o fi fost, ce nu, Ca sari pe bat calare Si-alergand in fuga mare Drept la Vladin s-abatu. |
| Strig-Osman: -"Pasat va fac! Incurcati pe-aicia treaba, Si-mi mancati pilaf degeaba Va tai ciorba, va dezbrac! Ahmet, Mahmet, cum te cheama, Tu cam tremuri, bag de seama, Sari, curand, ca-ti viu de hac!" |
| Turcii, toti, gandeau: -"Poftim! Sa dezbraci p-un gol ca napul Cu ce-si bate pasa capul!" Si-i strigara: -"Cioc selim!" Dar temandu-se de vorba Ca Osman le taie ciorba, Au mai zis: -"Sarim, sarim!" |
| Si-au sarit cei lei de turci Care cum putea mai iute: Vin romanii spre redute, Si sa stai sa-i mai incurci? Capitanii-si pierd salvarii, Fac matanii ghinararii, Ca-i la deal, si-i greu sa-l urci. |
| Noi strigam atunci din tun: -"Ce fugiti ca-n groaza furcii? Nu va vin din urma turcii! Stati, si dati-ne tutun!" Ei de stat n-au stat nici unul, Dar ne-au azvarlit tutunul, C-asa-i turcul, suflet bun.... |
| Acest cantec il facui Eu, caprarul Pavaloaie, Stand de straja noaptea-n ploaie, Si gandeam: "Tu razi si spui, Si tu n-ai camase-n spate! Las' ca prind pe-Osman, mai frate, Si-am sa-mbrac camasa lui!" |
 |
 |