George Cosbuc 1866 - 1918
Copyright 2000-2012 by aboutromania.com  All rights reserved.
 Over 300 Romanian Newspapers
link2romania
Rada - 1889 Balade si idile
George Cosbuc - 1889 Balade si idile
George Cosbuc
Are Dochia mult cat are,
Nu e mult o fata mare?
Ca-ntre domni, dar orisiunde,
Daca-ti stie ea raspunde
Grai ales si lin ca apa,
Apoi las' ca Rada stie
Si-n ce fel sa poarte sapa.
A fost si ea-n scoli o toamna,
Dar gasesti ca ea vreo doamna?
Cu cosita galbioara,
Ea e nalta si usoara
S-o vezi numai si sa tremuri!
Si de-abea pe la San-Petru
Umple optsprazece vremuri.
Sant si-n sat destule fete,
Cari de n-au cu ce sa-mbete
Ochii omului, au pieptul ele
Alb de taleri si margele.
Rada, cand o vezi, te fura
Cu necontenitul zambet
Si cu-a vorbelor caldura.
Harnica, din zorii zilei
Nu stau manile copilei
Fara lucru, tot sa prinda,
Casa lor toata-i oglinda.
La izvor vezi pe Rodica
Pana-n zori, cand pe sub stresini
Inca doarme randunica.
Pe izlaz nu-i multa hrana,
Dar vezi alba ce-i Joiana!
Si-n amurg copila-n tinda
Foc in vatra vrea s-aprinda,
Dar mu-mu, Joiana muge
Rada, fa, s-alergi degraba,
Ca-n sopron vitelul suge.
-"Doar e tare! Haid' mai iute!"
Si din drum, ca sa-i ajute,
Vin flacaii totdeauna.
Nu-i injugi asa cu buna
Pe vitel, si Rada-i slaba,
Stiu flacaii! Si-si fac seara
Pe-aici vecinic ceva treaba.
Vaca-i tot ce-au ei, la biata!
Toarce-n sat cu ziua fata,
Dar e vesela din fire;
De noroc si-ndestulire
Inima-i in veci e plina:
Cand e fericita, spune-mi,
Mai mult ce-are o regina?
Rada-i nalucire vie,
Cand alearga pe campie
Si-i bat vanturi in cosita,
Ori cand seara sta-n portita,
Si-o intrebi: -"Ce-astepti, iubita?"
Si pe dup-un stalp s-ascunde,
Galbena de zapacita.
Dar la holda! Arde soare,
Fetele seceratoare
Rad si canta, snopi fac graul,
Murmura-ntre salcii raul;
Fug la rau vreo patru fete,
E si Rada? Fug flacaii
Si ei, toti, si nu le-e sete.
Si-n genunchi atunci pe tarmuri
Ea din pumni cat doua sfarmuri
Bea, iar Nicu: -"Da-mi si mie!"
-"Taci! si bea din palarie!"
Cere el, cer multi sa-i deie
Rada rade, le da apa,
Toti din pumnii ei sa beie.
-"Zece stropi nu pot sa-ncapa:
Prea e mic pahar de apa!"
Si-atunci ea, cand el glumeste,
Joaca pumnii si-l stropeste
Pe obraz, dar dragalasa
Tot ea-l zvanta,-n loc de carpa,
Maneca de la camasa.
Si cum stie ea s-aleaga
Ce-i frumos! Atat de draga
O da portul imbracandu-l!
Cand o vezi, te-mbata gandul
Ca, iubind-o trei dumineci,
S-ar mira de tine altarul
Ca pacat ai sa cumineci!
Iat-o vesela si-aprinsa;
Joaca hora! Cum e-ncinsa,
Cum isi poarta-a ei faptura,
Toata-i ca-n zugravitura
Mamele, privind-o-n hora,
Sa cotesc: "Olio, tu , leica,
Ce mai drac frumos de nora!"
De-o-ntalnesc in drum batranii,
Ei fac pod cu palma manii
Peste ochii slabi, s-o vada:
-"Draga mosului, tu, Rada!"
Si uimiti de fata Dochii
O desmiarda si cand pleaca,
Umezi au de lacrami ochii.
Dar de-i Rada cat de blanda,
Ea de mic-a fost osanda
Pentru sat. Si nu-i mirare,
Ei flacai, ea fata mare:
Pentr-un ras al ei se cearta,
Si din joc sa prind feciorii
La tranteli, cat doamne iarta!
Da! Si Rada-i mare hoata,
Poate satul tot sa-l scoata
Din sarit, ea stie bine!
Dar se teme de-oarecine.
Ma-sa e? Fereasca domnul!
Alt temut: ca sa nu-si piarda
Pe acel ce-i pierde somnul.
-"Unde mergi?" -"Ma duc la moara!"
-"Viu si eu!" Si din uscioara
Vladu iese-n cap de strada.
-"Nu m-ajungi!" -"Te-ajung eu, Rada!"
Dar fugind i sa desprinde
Sortul alb din brau, iar Vladu
Nu-i da sortul, ci i-l vinde.
-"Ieri mi te-am facut scapata;
Azi nu-mi scapi nesarutata!"
-"Cum nu scapi din mana fumul
Nu-mi esti drag, de ce-mi tii drumul?"
Ea nu-si crede-a ei cuvinte;
De le-ar crede Vladu insa,
Rada si-ar iesi din minte.
Si cum vrea sa nu vrea fata,
Dragul ia, dragul da plata,
Un sarut pacat sa fie?
Numai popa sa nu-l stie,
Ca te sperie cu iadul
M-ar putea speria pe mine
Popii toti, de-as fi eu Vladul!