| George Cosbuc 1866 - 1918 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Ex Ossibus Ultor! - 1896 Balade si idile |
| George Cosbuc - 1896 Balade si idile |
 |
| A fost un tanar imparat De la misei a smuls averea Si-a smuls de la tirani puterea Si multi nebuni a spanzurat. Dar partu insi vorbind in soapte L-au dus in giulgiuri invalit Si-n codru cel mai tainuit L-au ingropat tarziu in noapte. |
| Cei tari au zis: -"A fost misel! Ne-a prigonit prea multa vreme." Iar popii fulgerau blasteme In cei ce mai vorbeau de el; Nici voie sa-si cerneasca portul, Nici drept sa-l planga n-au avut, Si niciodata n-au stiut In ce pamant le doarme mortul. |
| Si nu vor sti! Caci groapa lui In blastemat pamant s-ascunde, Nici soare-acolo nu patrunde, Nici plangerile nimanui. Jurat-a iadul sa-ngradeasca Cu nopti de veci acest mormant; Iar brazii tac, nici un vant Nu-i clatina, ca sa vorbeasca. |
| Doar noaptea-n zare, uneori, Cand e furtuna-n departare, La margini de-orizont rasare Un fulger alb, tarziu spre zori, Si-ntr-una spre paduri arata Si scapara spre ea mereu; E, parc-arata Dumnezeu Spre groapa cea de veci uitata. |
| Iar intr-o noapte va lovi! Si spantecata de lumina Fugi-va noaptea cea haina, Si brazii-n flacari or vorbi; Si-atunci, cu fulgerul tovaras, Iesi-va mortul imparat. Si-n iadul lor, de-unde-au plecat, S-or prabusi tiranii iaras. |