| George Cosbuc 1866 - 1918 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Suptirica din vecini - 1893 Balade si idile |
| George Cosbuc - 1893 Balade si idile |
 |
| Ea mergea capsuni s-adune, Fragi s-adune Eu sedeam pe prag la noi. Ea ca sarpele prin foi Vine-ncet, pe ochi imi pune Mainile ei mici si moi, In ureche-o vorba-mi spune, Rade lung si fuge-apoi. |
| Pieptul plin cu mana-l tine, Strans il tine, Ca-i piept tanar si mereu Ar salta, si-n salt e greu. Sta pe loc si-i pare bine, Bate-n palme: -"Te stiu eu: Nu mai vin! De viu la tine, Ma saruti si nu mai vreu!" |
| Eu o chem si-i spui de toate, Multe toate, Multe bune si-n zadar. -"Nu-mi faci capul calindar! Nu te cred si nu se poate!" Eu ma-ntorc: -"Ei, du-te dar!" Capul mi-l proptesc pe coate, Stau pe prag, pe ganduri iar. |
| Stand asa, un brat ridica, Bland ridica, Parul meu, pe frunte dat. Cand ma-nalt, raman mirat: -"Te-ai intors?" -Si suptirica, Ea pe piept mi s-a lasat, Si zambea c-un fel de frica: -"Raule, te-ai suparat?" |