Lucian Blaga
Copyright 2000-2012  by aboutromania.com. All rights reserved.
link2romania
Versuri scrise pe frunze uscate de vie
1895-1961
Poetul Lucian Blaga (1895-1961)
I
Hafis
II
Psalmistul
III
Anacreon
IV
Misticul
La inceput  -  se stie  - stelele aveau pe cer
cararile cu stangacie trase la-ntamplare;
din arcuirea zvelta a sprancenei tale
a-nvatat odata Luna
sa-si arcuiasca drumul ei pe bolta
-  peste mare.
Cand treci fara sandale pe sub tei,
porumbii adormiti pe stresini ciuruite
se trezesc, crezand
ca pasii tai, marunti, sunt seminte azvarlite
de-o mana buna pentru ei.
In vite rosii strugurii par sanii goi
ai toamnei, care se dezbraca rand pe rand
de foi.
Smulge-i tu din trunchiul lor robust
si stoarce-i,
stoarce-i bulgarilor de pamant
in gura  -  ca sa-ti vad manutele
de darnicie tremurand
si degetele umede de must.
     Trupul tau si sufletul inaltul, iti sunt
ca doi frati gemeni: se-aseamana asa de mult ca
nu stii cand e unul, cand e altul.
       Eu nu-ti cunosc la chipu-i numai sufletul.
De cate ori iti intalnesc din intamplare trupul, nu-l
banuiesc, nedumerit ma-ncurc si cred ca-i  -  sufletul.