| Tudor Arghezi |
| Epigraf |
| Stihuri, zburati acum din mana mea Si schiopatati in aerul cu floare, Ca pasarile mici de catifea Ce-ncep in mai sa-nvete si sa zboare. |
| Stihuri, acum, porniti, va scuturati, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, tristi si delicati, Pastra-va-vor intr-un sicriu de carte. |
| 1880-1967 |
| Stihuri de suflet, dintre spini culese, Indurerate-n spic si-n radacini, Patrundeti, intelese si nentelese, In suflete de prieteni si straini. |
| Si semanati, ca noaptea ce va naste, Sfiiala si-ndoieli unde-ti cadea. Caci Cel-ce-stie inca nu cunoaste, Varsa-ntuneric alb cu mana mea. |