| Tudor Arghezi |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Incertitudine |
 |
 |
| Imi atarna la fereastra Iarba cerului, albastra, Din care, pe mii de fire, Curg luceferii-n nestire. |
| Sufletul, ca un burete, Prinde lacrimile-ncete Ale stelelor, pe rand, Sticlind alb si tremurand. |
| 1880-1967 |
| Scama tristetelor mele Se-ncurca noaptea cu ele, Genele lui Dumnezeu Cad in calimarul meu. |
| Deschid cartea: cartea geme. Caut vremea: nu e vreme. As canta: nu cant si sant Parc-as fi si nu mai sant. |
| Gandul meu al cui gand este? In ce gand, in ce poveste, Imi aduc aminte, poate, Ca facui parte din toate? |
| Scriu aci, uituc, plecat, Ascultand glasul ciudat Al mlastinii si livezii. Si semnez: Tudor Arghezi |