| Tudor Arghezi |
| Voda-Tepes |
| Pacea e-n tara, pacea e-n afara, Hotarul, linistit cum n-a mai fost, Si sesurile, azi la adapost, Plugarii noi le fulgera si ara. |
| Pe la-nceputul dulce-al primaverii Satul si-aduce-aminte de povesti Si frunza tremura pe crengi ceresti Si, pasamite,-n taina, si boierii. |
| 1880-1967 |
| De buna seama, Voda ganditorul La curatirea lumii-i hotarat. Indeasa teapa-n oameni pana-n gat Pentru-a-ntalni sezutul omusorul. |
| Si nu cunosti crutari si amanari De te arunci dreptatii impotriva. De-altfel, crestin, cu tepile, colinda Iti pregateste Vlad - si lumanari. |
| Cuviincios cu buna randuiala, Pentru cei mari, fie munteni sau turci, Avea mai mari osebite furci, Cu treapta loc sa nu dea la-ndoiala. |
| Vedeai vizirii la-naltimea lor, Infipti in varfurile sprintene de plopi, Iar pentru sfinti, vladici si episcopi Avea lemn sfant si bun mirositor. |
| Si iata Sfatul Tarii adunat Sa multumeasca domnului de Pace. Vlad sade-n jilt. E linistit. Si tace Cu sufletul in platosa-mpacat. |
| Si pe cand prieteni si curteni in zale Ciocnesc in juru-i cupele cu vin, In cinstea faptelor Mariei-Sale; El cugeta ce tepi li se cuvin. |