Tudor Arghezi
© 2000-2012  by aboutromania.com. All rights reserved.
link2romania
Evolutii
Tudor Arghezi (1880-1967)
Pamantul antic s-a civilizat.
Nici ninfe, nici naiade, nici sirene,
Crucificate ritmic si alene
In asternutul undei ondulat.
Pe coaja bulevardului de smoala
Subt ochii guarzilor, in cete,
Nepotii lui Orfeu se duc la scoala
Cu placile de piatra cu burete.
1880-1967
Toti, abdicati din functia divina,
Au renuntat la slavile eterne.
Apolo-i profesor de mandolina,
Pan lectii da, de limbile moderne.
Hercule-i petrolist dactilograf
Si Joe insusi, farmacist de traba,
Serveste-n cutiute la taraba
Cate un hap, cate un praf.
Odinioara, ne soseau prin curte
Si stau de vorba-n cantece cu noi,
Ingerii mici cu aripi scurte
Si sfintii candizi in stihuri noi.
Si cateodata, seara, prin gradina,
Se naruia ranit din zbor
Cate-un seraf cu mana la picior,
Ciocanit in aer cu-o albina.
Dar la fereastra staulului, sus,
De cate ori oprindu-ne, din graba,
Nu am zarit lumina lui Isus
Si-am auzit ca vocea lui ne-ntraba?
Pavel din Tars e-acum zaraf sarac
Si Chrisostom baiat de pravalie.
Iar Sfantul Duh, inchis in colivie,
Facutu-s-a pui mic de pitpalac.