| Vasile Alecsandri |
| Pasarica Marei |
| 1821-1890 |
| 1855 - Margaritarele |
| De trei zile-acum pe mare Navigand fara-ncetare, Nici pamantul n-am zarit! Vantul sufla si ne-mpinge; Orizontul ne incinge Ca un cerc nemarginit. |
| In ce parte se repede, Ochiul omului nu vede Decat umede campii. Marea-i lata si adanca! Cine stie, maine inca De-om mai fi printre cei vii? |
| Ziua trece, ziua scade, Si pe ganduri omul cade, Suspinand incetisor. Noaptea-aduce mii de stele; Omul trist, privind la ele, Varsa-o lacrima de dor. |
| Iar o pasarica vine Prevestind tarmuri vecine, Liman vesel si deschis, Pe catarg ea salta, canta, Ne uimeste, ne incanta S-apoi zboara ca un vis. |
| Intr-un suflet ce simtire Astfel glasul de iubire Suna dulce-ncantator, Si din noaptea-ntunecata Il trezeste de-i arata Mult ferice viitor. |
| Astfel glasul libertatei Va suna-n ziua dreptatei Pentru biata tara mea. Si din umbrele durerei Steua mindra-a invierei Rasari-va pentru ea! |