Vasile Alecsandri
Copyright 2000-2012  by aboutromania.com. All rights reserved.
link2romania
Asteptarea
1821-1890
Vasile Alecsandri
1853 - Lacrimioare
Pe malul marei de spume-albita
Ce-nalta gemet ingrozitor,
Ca pe un inger te-astept, iubita,
Cuprins de jale, muncit de dor.
Fugind de lume, gandind la tine
In lume singur sa trec pe pamant,
S-a mele lacrimi, dorinti, suspine,
Cu glasul marei se perd in vant.
Vecinic s-afunda a mea privire
In orizontul intunecit,
Dar nici o raza de fericire
In ochii-mi inca nu au lucit!
Vecinic in noaptea trista, adanca,
Ascult a vremei pas necurmat,
Dar de placere nici un ceas inca
Pentru-al meu suflet nu au sunat!
Nimic in lume nu ma incanta,
Nu varsa-n peptu-mi dulce fior,
Frunza sopteste, pasarea canta,
Inima-mi plange la glasul lor.
Stau ca o piatra in nemiscare
Pierdut pe ganduri adeseori.
Privesc la ceruri, privesc la mare ...
Pe mare valuri! in ceruri nori!
Ah! vina, draga steluta lina,
De straluceste pe sanul meu;
Alunga noaptea cu-a ta lumina,
Stinge c-un zambet amarul greu.
Destule zile de despartire!
Destule lacrimi, destul amar!
Vina de pune cu-a ta iubire
Dureri crude vecinic hotar.
Te-astept, iubito, in a ta cale,
Precum asteapta robul mahnit
Sa bata ora scaparii sale,
Sa-si simta trupul din lant iesit.
Te-astept, iubito, precum asteapta
Pe-a diminetii zambet voios
Sarmanul bolnav ce se desteapta
In sanul noptii intunecos.
Ah! l-a mea jale, l-a mea chemare
Daca-al tau suflet e simtitor,
Vin' sa-ti dau numai o sarutare
S-apoi din lume vesel sa zbor!