| Vasile Alecsandri |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Iarna |
 |
| Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi, Raspandind flori de gheata pe ai tarii umeri dalbi. |
| 1821-1890 |
| Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara; Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. |
 |
 |
| Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare, Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare, Si pe-ntinderea pustie, fara urme, fara drum, Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum. |
| Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare Straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare. Intr-o sanie usoara care trece peste vai ... In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai. |
| (1868) |
| Pasteluri |