| Vasile Alecsandri |
| Incununarea Steagului |
| Biserica e plina de capete plecate. Multimea-ngenunchiata asculta lacrimand Pomelnicul cel jalnic de nume neuitate A celor morti in floare, stindardul aparand. |
| 1821-1890 |
| Stau fata de serbare un Rege si-o Regina, S-un steag ce se inalta, umbrind altarul sfant. El are multe sdrente, dar lui toti se inchina, Caci e o moaste sacra, al Patriei vesmant. |
| O! sdrente glorioase, victoria in lupte Va dete muscatoare si aprigi sarutari! O! haina-a Romaniei, atatea poale rupte Cuprind intreg poemul al ei neatarnari. |
| O! Steag, fii vesnic falnic cu Regele-mpreuna, Tu Steaua Romaniei isbanditor o porti Fii vesel, azi Regina isi pune o cununa De roze penru vii, de lauri pentru morti. |
| (1896) |
| Postume |