| Vasile Alecsandri |
| Sora si Hotul |
| Sus, in deal, la monastire Plange sora-ntr-o gradina, Plange noaptea si suspina Dup-a lumei fericire. |
| 1821-1890 |
| In amar traind de mica, Ochii-mi plang, sufletu-mi geme, Si, ca pomul ce jos pica, Viata-mi cade fara vreme! |
| Fara vina, din nascare Ma vazui eu pedepsita, Si de-a lumei dismierdare Ma simtii in veci lipsita! |
| - "De cand eu eram copila Sant de toti ai mei uitata, Si de rude fara mila In pastiuri lepadata! |
| Ah! sfarseasca-se indata Asta viata de durere! Vie moartea asteptata Ca o dulce mangaiere!" |
| - "Ce spui, draga sorioara? (Zice hotul din padure) Cu-ai tai ochi ca doua mure, Tu, frumoasa lacrimioara. |
| Tu sa mori, dulce minune! Si de domnul nu ti-e frica? Draga sora tinerica, Fa trei cruci s-o rugaciune. |
| De vrei ochii sa-ti luceasca Intr-un rai de veselie, Si ca floarea din campie In pept inima sa-ti creasca. |
| Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Cand plaiesii trec in vale Pe cararea ce se pierde. |
| Sa vezi soimul de pe stanca Cum se-nalta, se izbeste Peste corbul ce zareste In prapastia adanca. |
| Iar ciocoiul cum se pleaca De ma vede la potica! Cum, smerit, in genunchi pica Si de fala se dezbraca! |
| Am doi zmei de buna-cale, Doi! ...nici vantul nu-i intrece! Am tovarasi doisprezece Si la brau patru pistoale. |
| (1842 - Hangu) |
| Am la pept o cruciulita Cu lemn sfant, cu moaste sfinte, Si-n pept inima ferbinte Ca ferbintea ta gurita. |
| Am o peatra nestimata Care noaptea viu luceste Precum ochiu-ti ce pandeste Fericirea departata. |
| Lasa tot, neagra chilie, Comanac, metanii, rasa; Si de vrei sa fi voioasa Ca o zi de voinicie. |
| Vin' in lumea fericita Cu voinicul ce te cheama. Caci cu dansul ne e teama De-a mai fi calugarita!" |
| De-au mers sora, nu e stire; Iar de-atunce pin gradina Nici nu plange, nici suspina Nime-n deal la manastire. |
| 1844 Doine |