| Vasile Alecsandri |
| Viscolul |
| Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie, Spulberand zapada-n ceruri de pe deal, de pe campie, Valuri albe trec in zare, se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. |
| 1821-1890 |
| Viscolul framanta lumea! ... Lupii suri ies dupa prada, Alergand, urland in urma-i prin potopul de zapada. Turmele tremura; corbii sbor vartej, rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. |
| Sbieret, raget, tipat, vaet, mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri, de pe dealuri, de prin sate, Si-ndeparte se aude un nechez rasunator ... Noaptea cade, lupii urla ... Vai de cal si calator! |
| Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind, Unde dulcea ospatie il intampina zambind! |
| (1868) |
| Pasteluri |