| Vasile Alecsandri |
| Puntea |
| Soapta noptii se aude suspinand incetisor; Arborii prin intuneric dau un freamat sunator Si de-odata Aurora se iveste radioasa Cu un ochi ce se deschide sub o geana luminoasa. |
| 1821-1890 |
| Dulce, vesela, rozie, scumpa ca un vis iubit, Ea-si ia sborul peste lume de la mandrul rasarit, Si-ntalneste-n a sa cale o copila cosinzeana Ce-i scaldata in navalnic si-n san poarta odoleana. |
| S-a oprit copila trista pe o punte de stejar; Plansu-i lin pe san ii cade ca un scump margaritar; Iar paraul de la maluri smulgand floare pentru floare, Le depune cu soptire langa albele-i picioare. |
| "De ce plangi? ... ii zice-o raza pe-a ei frunte stralucind. Tu esti juna, esti menita sa traiesti, sa mori iubind, Pentru tine-orice durere trebuie ca sa se curme ... Nouri sunt ce nu fac umbra si dureri ce nu las-urme" |
| (1869) |
| Pasteluri |