| Vasile Alecsandri |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Baba Cloanta |
 |
| Sede baba pe calcae, In tufarul cel uscat, Si tot cata ne-ncetat, Cand la luna cea balae, Cand la focul cel din sat. |
| 1821-1890 |
| De-a veni el dupa mine Sa-l iubesc eu, numai eu, Dare-ar Domnul Dumnezeu Sa-i se-ntoarca tot in bine, Cum se-ntoarce fusul mieu! |
 |
| "Fugi, urate! baba zice, Peste codrul cel frumos, In pustiu intunecos! Fugi, s-alerge-acum aice Dragul mandrei, Fat-frumos. |
| Si tot toarce cloanta, toarce, Din masele clantanind Si din degite plesnind. Fusu-i rapide se-ntoarce, Iute-n aer sfaraind. |
 |
| Iar de n-a vrea ca sa vie, Dare-ar duhul necurat Sa fie-n veci farmecat Si de-a ladului urgie Vesnic sa fie-alungat! |
| In cap ochii sa-i se-ntoarca Si sa-i fie graiul prins, Iar Satan, c-un fier aprins, Din piept inima sa-i stoarca Si s-o arda-n foc nestins! |
| Fiara-verde sa-l goneasca Cat va fi camp de gonit Si lumina de zarit. Noaptea inca sa-l munceasca Sange-ros si Hraconit!" |
| Toarce baba mai turbata, Fusu-i sboara nevazut, Caci o stea lunga-au cazut, Pe luna s-au pus o pata Si-n sat focul au scazut: |
| "Draga puiule, baiete, Trage-ti mana din cel joc Ce se-ntoarce langa foc, Si-ochii de la cele fete Cu ochi mari far-de noroc! |
| Vin la mine, voinicele, Ca cu noaptea ti-oi canta, Ca pe-o floare te-oi cata: De deochi, de soarte rele Si de serpi te-oi descanta. |
| Vai! din ziua cea de vara, Cand, prin lunca ratacit, Cantai Doina de iubit, Cu-a mea inima amara Sufletu-mi s-a invrajbit! |
| Adu-mi fata ta voioasa Si-ai tai ochi de dismierdat, Ca ma jur in ceas curat Sa-ti torc haine de matasa, Haine mandre de-mparat. |
| (1842 - Miresti) |
| Baba i Calul dracului (Vorba veche) |
| Varcolaciul se lateste Sus pe luna ca un nor. Vin-ca pasarea-ntr-un sbor Pan-ce viata-mi se sfarseste Ca si lana din fuior!" |
| Baba Cloanta geme, plange, Caci fuiorul s-au sfarsit, Iar voinicul n-au venit, Manile cumplit isi frange, Crunt strigand spre rasarit: |
| "Sai din hau far-de lumina, Tu, al cerului dusman! Tu, ce-n veacuri schimbi un an Pentr-un suflet ce suspina, Duhul raului, Satan! |
| Tu ce stingi cu-a ta aripa Candela de pe mormant, Unde zac moaste de sfant, Cand incungiuri intr-o clipa De trei ori acest pamant! |
| Vin ca-n ceasul de urgie Cand sbori noaptea blastemand, Ca sa-mi faci tu pe-al mieu gand, Ca de-acum pe vesnicie Tie sufletul imi vand!" |
| Abia zice, si deodata Valea, muntele vuesc, In nori corbii croncanesc, Si pe-o creanga ridicata Doi ochi dusmani stralucesc. |
| "Eu pe mandru-ti l-oiu aduce Sbiara-un glas ce da fiori, Pintre serpi si pintre flori La cea balta de ma-i duce Si-mpregiuru-i de trei ori!" |
| Baba Cloanta se porneste Fara grija de pacat, Cu Satan incalecat, Ce din dinti grozav scrasneste Si tot blestema turbat. |
| Salta baba, fuge, sboara Cu sufletul dupa dor, Cu o buhna la izvor, Si-n urma-i se desfasoara Toata lana din fuior. |
| Fuge baba despletita, Cu vartejul fioros, Sus, pe malul lunecos, Si-n tacerea adancita Satan urla furios. |
| Mii de duhuri ies la luna Pintre papura sburand, Si urmeaza suerand Baba Cloanta cea nebuna Care-alearga descantand. |
| Codrul suna, clocoteste De-un lung hohot pana-n fund. Valea, dealul ii raspund Prin alt hohot ce-ngrozeste, Dar pe dansa n-o patrund! |
| Ea n-aude, nici nu vede, Ci tot fuge ne-ncetat Ca un duh inspaimantat, Caci Satana o rapede Catre telul departat. |
| Zece pasuri inca grele ... Mandrul ca si-a dismierda, Ca pe-o floare l-a cata, De diochiu, de soarte rele Si de serpi l-a descanta. |
| Doi pasi inca ... Vai! in lunca Tipa cucosul trezit; Iar Satan afurisit Cu-a sa jertfa se arunca In baltoiul mucezit! |
| Sbucnind apa-n nalte valuri, Mult in urma clocoti, In mari cercuri se-nvarti Si de trestii si de maluri Mult cu vuet se izbi. |
| Iara-n urma linistita Dulce unda-si alina, Si in taina legana Fata lunei inalbita Ce cu ziua se-ngana ... |
| Cand pa malu-i trece noaptea Calatorul suerand, Pintre papuri cand si cand El aude triste soapte Si-un glas jalnic suspinand: |
| "Vin-la mine, voinicele, Ca eu cu noaptea ti-oi canta, Ca pe-o floare te-oi cata, De diochi, de soarte rele Si de serpi te-oi descanta!" |